joi, 30 decembrie 2010

Un nou an!

Mai sunt cateva ore pana cand vom pasi intr-un nou an. Un an pe care ni-l dorim toti altfel, mai plin de sperante si de bucurii. Ne dorim toti sa avem parte de tot ce este mai bun pentru familia noastra, pentru prieteni. Si ne dorim sa avem sanatate. Pana la urma aceasta este cea mai importanta.
Insa, pentru unii dintre noi sanatatea nu este deplina. Pentru copiii nostri problemele pe care le au vor continua si la anul, clipele noastre de bucurie se vor succeda cu cele de deznadejde, spaima si intrebari. Pentru ei vom reincepe lupta de zi cu zi chiar din prima secunda a noului an si, poate, ceea ce s-a intamplat de-a lungul lui 2010 si la sfarsitul anului, va face ca problemele acestea sa fie mai putin prezente in 2011.
Vom incepe un nou an... Un an in care ne vom numara impreuna realizarile, bucuriile si esecurile.
Va doresc tuturor sa aveti un an nou mai bun, cu bucurie si binecuvantat de Dumnezeu. Iar pentru copiii nostri imi doresc un an in care si in viata lor si a parintilor lor sa fie mai multa lumina si pace.
LA MULTI ANI!

joi, 23 decembrie 2010

Gest disperat

Astazi am fost in stare de soc si inca nu mi-am revenit desi incerc sa ma pregatesc de sarbatori ca fiecare dintre noi. Cand am aflat dimineata de gestul acelui om care s-a aruncat de la balconul Parlamentului am inghetat.. am revazut imaginile de dinainte de revolutie cand oamenii protestau dandu-si foc... Acel om s-a aruncat, imi spunea cineva care a fost acolo, cu capul in jos ca intr-un bazin.
Mai tarziu am aflat ca acel om este tatal unui copil cu autism, un copil de 15 ani si ca mai are o fetita. Am izbucnit in plans fiindca stiu ce inseamna disperarea, neputinta si cautarea puterii care sa te faca sa mergi mai departe. Cred ca el nu a mai gasit aceasta putere si s-a hotarat sa o arate celor care se fac vinovati de neputinta lui.
Nu pot spune ca sunt de acord cu gestul sau, un gest cu siguranta facut din disperare, cred ca sunt alte metode de a cauta sa-ti ajuti copilul, insa, nu toti reusim sa luptam pentru copiii nostri. Am cunoscut si eu dorinta de a renunta si nu o data, insa am avut puterea sa ma ridic. Se pare ca acest tata nu a mai gasit-o...si nici nu vreu sa judec acum pe nimeni, in niciun fel...
E greu sa te trezesti in fiecare zi si sa gasesti resurse pentru a-ti continua viata asa cum cei din jur ti-o cer fiindca trebuie sa respecti protocoalele nescrise ale vietii...

Insa e clar ca situatia parintilor care au copii cu autism a ajuns disperata in tara asta in care nu vede nimeni, nu aude nimeni acest strigat de ajutor.
Inainte de Craciun, am incercat sa va invit sa ne uitam in suflete si sa ne descoperim culorile daruirii... Cu atat mai mult, astazi, in urma celor intamplate ma intreb... oare mai stim sa fim Oameni?  Cei ce ne conduceti.. Mai stiti?

marți, 14 decembrie 2010

Suflete in culori

Suntem in preajma Craciunului. Noi spunem in Advent, adica in asteptarea nasterii lui Isus. Toti ne pregatim sa intampinam sarbatoarea Craciunului cu bucate alese, cu pomul impodobit si cu suflete curate. Unii fac ceva in plus, ceva ce, poate, toti ar trebui sa facem in aceste zile de asteptare... Daruiesc....
Gabriela e unul dintre acestia. Daruieste prin imagini, daruieste prin devotament, prin talent, prin seriozitate, daruieste....
Incepand de vineri, 17.12.2010, va daruieste tuturor culorile unor suflete de copii, copii speciali cum le spune ea.
Veti vedea imaginile surprinse in cateva week-end-uri la rand, imagini deosebite prin care sa patrundeti in lumea acestor copii si sa incercati sa-i cunoasteti fiindca ei, desi diferiti, chiar exista. Trebuie doar sa vreti sa-i vedeti!.
Va asteptam si va invitam sa daruiti si dumneavoastra un Craciun fericit acestor copii minunati!